Responsabilitatea socială a creatorilor și consumatorilor de propaganda
Cum analizăm impactul mesajelor propagandistice
Ce este propaganda?
Neil Postman, cunoscut critic cultural și mass-media, a scris că dintre toate cuvintele pe care le folosim pentru a vorbi despre comunicare, cuvântul ‘propagandă’ este cel mai buclucaș. Asta pentru că acest cuvânt are o varietate mare de definiții:
"Propaganda este o formă de comunicare care vizează influențarea atitudinii populației în sprijinul unei cauze sau poziții." -- Wikipedia"Propaganda este o acțiune desfășurată sistematic în vederea răspândirii unei doctrine politice, religioase etc., a unor teorii, opinii, pentru a le face cunoscute și acceptate, pentru a câștiga adepți." --DEX 2009
"Propaganda este o formă de informare care ne întreține/alimentează insecuritatea și anxietatea." -- Jacques Ellul
"Propaganda nu arată niciun interes pentru adevăr și veridicitate, cunoștințe și discernământ; este o formă de comunicare strategică în contextul căreia se recurge la orice metodă pentru atingerea scopului vizat." -- Walter Cunningham
"Propaganda este încercarea deliberată și sistematică de a forma percepții, de a manipula gândirea și comportamentul direct pentru a obține un rezultat care va avansa intenția dorită de propagandist." -- Garth Jowett și Victoria O’Donnell
"Propaganda este o formă de persuasiune care încearcă să influențeze emoțiile, atitudinea, opiniile și acțiunile unui grup țintă în scop ideologic, politic sau comercial prin transmiterea controlată de mesaje partizane (bazate sau nu pe informații factuale) via mass-media și alte mijloace media directe." -- Richard Alan Nelson
"Propaganda este o formă de comunicare realizată în mod deliberat care ne invită să reacționăm emoțional, impulsiv și într-o manieră tranșantă de tip ‘alb/negru’." -- Neil Postman
Indiferent de definiția pe care o folosim, un lucru este clar: propaganda contemporană se găsește pretutindeni - în știri, informații, publicitate și divertisment. În epoca ‘web-ului social’, propaganda este imposibil de evitat.
Responsabilitatea socială a creatorilor și consumatorilor de propagandă
Suntem cu toții participanți direcți într-un proces de persuasiune care implică utilizarea cuvintelor sau a simbolurilor pentru a influența un grup de oameni. Folosim persuasiunea pentru a dobândi putere socială. Însă, conceptul de propagandă este utilizat în general atunci când mesajul ajunge la un public numeros, nu doar la câțiva oameni.
Dacă ești un activist, este posibil să fi creat deja mesaje de propagandă. Cei care realizează propagandă au un obiectiv specific și formulează mesaje de comunicare cu scopul de a le răspândi unui grup numeros de oameni pentru a genera o reacție. Propaganda implică întărirea unor opinii existente, schimbarea de percepții, activarea unor răspunsuri emoționale sau stârnirea unui comportament.
În prezent, rețelele sociale precum YouTube, Facebook și Twitter facilitează accesul oamenilor obișnuiți la realizarea și diseminarea mesajelor de propagandă. Desigur, comunicarea este întotdeauna orientată către îndeplinirea unui obiectiv specific întrucât oamenii folosesc simboluri pentru a construi relații, a transmite informații, a distra, inspira și educa pe ceilalți. Dar autorul unei campanii de propagandă nu își propune să încurajeze gândirea critică și reflecția. Acesta nu sprijină gândirea independentă: nu prezintă puncte de vedere diferite și nu permite publicului țintă să decidă care dintre perspective este cea corectă. În schimb, el utilizează date și informații în mod selectiv, transmite numai acele idei care ajută la îndeplinirea obiectivului vizat.
Cum recunoaștem propaganda
Propaganda apare într-o varietate de forme și folosește tehnici obișnuite pentru a influența publicul.
Accesează secțiunea Tehnici de propagandă în colțul din dreapta sus al paginii pentru a recunoaște aceste tehnici în materialele prezentate pe site-ul nostru.
Să nu confundăm propaganda cu metodele de spălare a creierului sau control al minții. Acestea sunt tactici psihologice, uneori utilizate în timpul războiului, pentru a submina sentimentul de control pe care îl are un individ asupra propriei gândiri. Tehnica de spălare a creierului necesită de obicei izolarea individului de cercul său social. Prin contrast, propaganda este un fenomen atât de comun încât se îmbină cu bunul simț.
Deși propaganda implică uneori și un grad de înșelăciune, cele mai întâlnite forme de propagandă folosesc informații factuale, bine documentate. Autorii mesajelor partizane pot folosi jumătăți de adevăr sau date incomplete care provin de la o sursă aparent autentică, dar care, la rândul ei, este derivată din surse ascunse. Acestea se găsesc în diferite forme. De exemplu, se întâlnesc situații în care mediul de afaceri oferă finanțare unor surse (precum cercetători sau experți de comunicare) pentru a genera informații și a transmite mesaje care se aliniază direct cu interesele și obiectivele vizate. În mediul virtual, identități false sunt create pentru a lăuda, apăra și susține o personalitate sau o organizație. Când aceste acțiuni induc în eroare publicul, ele pot fi mesaje de propagandă.
Cum analizăm impactul mesajelor propagandistice
Simbolurile sunt puternice. Ele influențează percepția despre sine, despre comunitățile noastre și posibilitățile pentru viitor. De sute de ani, oamenii din toată lumea au înțeles că a avea control asupra expresiei simbolistice - narațiune, artă, muzică, știri și informații - poate schimba societatea, în bine sau în rău.
Ca toate formele de comunicare, anumite exemple de propagandă pot fi mai mult sau mai puțin eficiente. Ele pot fi benefice, inofensive sau nocive. Percepții asupra impactului său variază în funcție de personalitate, experiențe de viață și valori. Propaganda nu poate să aibă rezultate fără participarea activă a publicului. Pentru a evalua măsura în care mesajele de propagandă sunt benefice, inofensive sau nocive, ia în considerare acești factori:
- Mesaj: natura informațiilor și a ideilor exprimate
- Tehnici de prezentare a mesajului: utilizarea simbolurilor și a strategiilor retorice care captează atenția și stârnesc răspunsuri emoționale.
- Context: unde, când și cum descoperă oamenii mesajul.
- Mijloace de comunicare și format: prin ce mijloace de comunicare este transmis mesajul și ce formă ia.
- Receptivitatea publicului: ce cred și simt oamenii despre mesaj și cât de liberi sunt ei să-l accepte sau să-l respingă.
Unde întâlnim propaganda
Găsim mesaje de propagandă la știri și în media, în publicitate și relații publice, educație și în toate celelalte aspecte ale vieții noastre. Propaganda este prezentă în informațiile provenite de la guvern, mediu de afaceri și instituții religioase, organizații neguvernamentale, dar și în divertisment prin muzică, seriale TV, filme, jocuri video, social media (YouTube, Facebook, Twitter etc).
Jurnalism și relații publice
PR este termenul folosit de experții în comunicare care urmăresc să modeleze percepții și să influențeze opinia publică în favoarea clientului său. În lume sunt mai mulți profesioniști în PR și comunicare pentru fiecare jurnalist în parte. Experții în relații publice furnizează jurnaliștilor date conforme cu agenda lor de interese. Scopul lor este să introducă informații și opinii pozitive despre compania/organizația pe care o reprezintă în presă și mass-media via evenimente, comunicate de presă scrise și video, blogging, buletine de știri/ newsletter, documente de poziție și social media. În general, oamenii nu sunt conștienți pe deplin de modul în care eforturile de PR influențează conținutul articolelor de presă, postările de pe blog-uri și alte informații publicate online.
Publicitate
Este o diferență mare între publicitate și propagandă. Publicitatea susține vânzările și obiectivele de marketing. De exemplu, Orange România este cel mai mare investitor în publicitatea online în 2017, cu un buget de 9,73 milioane de euro. Agențiile de publicitate doresc să genereze un consum crescut de produse și servicii prin intermediul mass-media și media digitale. Scopul lor este de a influența publicul larg de consumatori media. Oamenii recunosc în general mesajele de publicitate și sunt conștienți de obiectivele lor. Un număr mare de servicii media libere, precum canale radio și de televiziune, dar și motoare de căutare pe Internet, depind de vânzarea de spații de publicitate care permite mediului de afaceri să-și promoveze produsele.
Guvern
În contextul celor două războaie mondiale, mesajele de propagandă prezentau conflictele militare ca înfruntări dintre bine și rău. În prezent, propaganda este folosită în scop politic sau pentru promovarea unor campanii publice de conștientizare. De exemplu, pentru îmbunătățirea sănătății publice, radiourile și canalele TV sunt obligate prin lege să introducă în cadrul calupurilor publicitare mesaje de avertizare care ar trebui să-i convingă pe cetățeni să-și schimbe comportamentul: ‘Pentru o viață sănătoasă consumați zilnic fructe și legume’.
Educație
De la grădiniță până la facultate, unele forme de educație au fost concepute în mod explicit pentru a ne ghida să acceptăm doar o anumită viziune asupra lumii. Învățământul poate deveni o formă de îndoctrinare atunci când încetăm să ne punem întrebări despre anumite dogme, idei, informații, valori și credințe. Propaganda poate apărea în clasă sub diverse forme. De exemplu, la ora de religie unii profesori promovează cu fermitate teoria creaționistă. În timpul orelor de istorie sau educație civică, profesorul poate să utilizeze planuri de lecție care urmăresc să prezinte un ‘adevăr’ comun acceptat de normele culturale sau sociale în vigoare.
Divertisment
Unele povești sunt doar de divertisment, dar multe dintre ele sunt și o formă de propagandă. Poveștile oferă informații despre ce e bine și rău, corect sau greșit, încorporând astfel valori și ideologii într-o formă narativă. Filmele sunt povești care interpretează viața contemporană prin prezentarea unui anumit punct de vedere asupra evenimentelor globale, deseori în mod indirect prin prisma istoriei. În multe producții de la Hollywood sau jocuri video, violența este prezentată ca fiind îndreptățită și curajoasă din punct de vedere moral. Acest mesaj nu este în general pus la îndoială de societate. Publicitatea și conținutul sponsorizat sunt alte două forme de propagandă întâlnite des în divertisment.
Campanii de advocacy și conștientizare
Oamenii care încearcă să reformeze societatea și să declanșeze schimbări sociale folosesc propaganda pentru a influența opinia publică. Activiștii încearcă să promoveze schimbări sociale, politice, economice sau de mediu prin intermediul activităților de comunicare și a evenimentelor publice care atrag atenția și influențează cunoștințele, atitudinile și opiniile publicului țintă.